În ultimii ani, se observă o continuă creștere a nivelului de sărăcie a persoanelor angajate în câmpul muncii, o reducere nesemnificativă a șomajului în mai multe țări, o scădere și o agravare a accesului la servicii sociale și de sănătate, la educație și cultură. Este clar acum că intervențiile de contracarare a sărăciei nu pot fi realizate într-un mod similar ca și înainte de criza economică. Avem nevoie de o nouă abordare, o nouă paradigmă, un nou mod de a regândi protecția socială și coeziunea socială.

Economia socială ne determină să gândim în mod diferit despre economia din țara noastră – despre procesele și instituțiile prin care ne satisfacem necesitățile. Organizațiile din domeniul economiei sociale și întreprinderile sociale pun oamenii înaintea profitului, acestea investesc în oameni, în capacitățile și creativitatea lor, le dau o nouă șansă prin crearea ofertelor bune de locuri de muncă și oferind cursuri de instruire. Obiectivele și valorile sociale fiind prioritare.

La fel ca toți actorii care operează pe piața furnizării de bunuri și servicii și care au ca prioritate satisfacerea necesităților clienților, întreprinderile sociale pot genera și ele un profit. Însă acest profit are ca scop realizarea obiectivelor sociale și nu crearea propriei avuții. 

1. Reinvestirea profitului în obiectivele și valorile sociale (ex: formarea profesională gratuită a persoanelor fără loc de muncă, includerea persoanelor cu dezabilități în întreprinderi, în campaniile de sensibilizare, etc.);
2. Crearea de locuri libere pentru a participa la procesul de luare a deciziilor dar și la procesul de management al întreprinderii sociale;
3. Crearea unor legături sociale importante / relații cu alte persoane și părți interesate din comunitate;
4. Prin protejarea mediului înconjurător.

În economia socială oamenii au prioritate față de profit, iar beneficiile sunt pentru toți:

1. Pentru persoane fizice – mai multe oferte bune de locuri de muncă, emancipare, senzația de a face parte dintr-o comunitate, spațiu pentru a face contribuții.
2. Pentru comunitatea locală: valorile sociale rămân în cadrul comunității, în teritoriile locale, iar acest lucru permite dezvoltarea unor noi strategii locale și politici care implică alți actori (instituții, private etc.).
3. Pentru întreaga societate: noi idei, inovații și soluții pentru a răspunde nevoilor societății, accelerarea procesului de schimbare (politici, schimbarea mentalității, a modului de a acționa, etc.).

Caritas este deja puternic implicată în promovarea economiei sociale în toată Europa prin:

1. Influențarea politicilor la nivel local, național, european și global pentru a crea un mediu mai bun unde pot să apară, să se dezvolte și să prospere noi întreprinderi sociale.
2. Sprijinirea sau gestionarea a sute de proiecte de economie socială și inițiative în toată Europa.

În comparație cu mai multe intervenții tradiționale privind situațiile de urgență din domeniul social, economia socială îmbunătățește relațiile dintre membrii societății și promovează responsabilitatea colectivă. De asemenea, necesită eforturi comune pentru a construi strategii de lungă durată, specificând obiectivele strategice și de reînnoire a practicilor, regândirea relația cu teritoriul. Este cunoscut faptul că, pentru a obține rezultate eficiente, procesul ar trebui să implice nu numai persoanele aflate în dificultate, dar și sisteme teritoriale întregi. În paralel cu acțiuni specifice adresate persoanelor și familiilor vulnerabile, este necesar să se activeze sinergii pe mai multe niveluri, care să caute soluții la problemele de interes colectiv. Acest lucru face posibil să mergem mai presus de perspectiva de îngrijire, să reactivăm practicile de reciprocitate și în același timp să producem valoarea socială și economică.

Combinarea politicilor de dezvoltare economică, socială și a forței de muncă este cea mai importantă inovație pentru Europa.

Autor:  Antonio Fantasia, Caritas Europa Policy and Advocacy Officer, responsabil pentru inovare socială și politici de incluziune.