Anual, în data de 10 septembrie marcăm Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului. Este ziua care vrea să inspire oamenilor optimism, îi îndeamnă să lupte și să depășească dificultățile, le sugerează că viața trebuie trăită, în pofida situațiilor de criză prin care le este dat să treacă.
Spune „DA“ vieții! Este mesajul cu care Fundaţia „Caritas Moldova“ va veni pentru al doilea an consecutiv în Grădina Publică “Ştefan cel Mare” din Chişinău, organizând o serie de manifestări împreună cu colegii de la Fundaţia „Regina Pacis“, MS „Diaconia“ şi Asociaţia „Altruism“, acțiuni realizate în cadrul Proiectul „Copii cu Viitor – Un viitor pentru copii“.
Vă invităm să vă alăturați manifestărilor antisuicid pe 10 septembrie și să veniți în „Orășelul Încurajării” începând cu ora 16.00. Programul va include workshop-uri, jocuri de masă și jocuri de ice-breaking pentru copii și tineri. Pe scena improvizată a Orășelului vor evolua vedete ale muzicii autohtone, dar și tineri interpreți. Tot aici veți descoperi “Galeria Încurajării” – expoziție de imagini consacrate Zilei Mondiale de Prevenire a Suicidului.
Evenimentul va culmina cu tradiționalul ritual de aprindere a lumânărilor în amintirea celor care au renunțat la viață prin suicid. Este gestul care sugerează că prevenirea suicidului ar putea salva viețile a mii de oameni.
RESURSE VIDEO https://www.youtube.com/watch?
ZIUA MONDIALĂ DE PREVENIREA A SUICIDULUI - MAI MULTE INFORMATII
Începând cu anul 2003, Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului este marcată de acum la scară globală, anual pe 10 septembrie. În anul curent evenimentul vine ca încurajare persoanelor fizice și organizațiilor implicate în acțiunea de prevenirea suicidului să ia în considerare rolul esențial de sprijin pe care ele sunt capabile să-l joace în combaterea acestui flagel.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății anual în întreaga lume peste 800.000 de oameni mor în urma actelor de sinucidere, numărul tentativelor suicidale fiind mult mai mare. Statistic ar reieși aproximativ un fapt de suicid la fiecare 40 de secunde. Numărul de vieți pierdute în fiecare an din cauza sinuciderii, depășește numărul celor cauzate de omoruri și de războaie luate la un loc. Fiecare sinucidere este o tragedie care afectează familiile, comunitățile și țări întregi, și are efecte de lungă durată asupra oamenilor. Sinuciderea este un fenomen global, se manifestă în toate regiunile lumi, fiind una din principalele cauze de deces. Suicidul apare ca a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta de 15-29 de ani și a cincea principală cauză de deces în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 30-49 de ani.
În unele ţări în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a acestui fenomen cu până la 60 %. La nivel mondial 75 % din sinucideri au avut loc în țările mici și cu venituri și resurse medii. Se estimează că în cursul anului 2012 la fiecare adult care și-a pus capăt zilelor au fost peste 20 de alte persoane cu tentative de suicid.
Suicidul este o problemă gravă de sănătate publică în Europa, având o rată medie de 13,9 cazuri la 100000 populație (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2013). Suicidul afectează persoane de toate vârstele, din toate culturile şi grupurile de populaţie. Ratele de sinucidere ale persoanelor de gen masculin sunt mai mari decât cele ale persoanelor de gen feminin în toate ţările Uniunii Europene. Cele mai multe sinucideri apar în cadrul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 35-44 de ani.
Impactul psihologic şi social al suicidului asupra familiei şi comunităţii este enorm, iar costurile economice asociate anual cu decesul sau leziunile autoprovocate ar fi, potrivit estimărilor, de ordinul miliardelor de dolari.
Reducerea ratei suicidului a devenit un obiectiv important pe plan mondial. Conform OMS, dintr-un eşantion de 400 milioane de persoane din 25 de ţări, se estimează ca rata medie a suicidului este de 18 la 100.000 de locuitori. Pe plan internaţional, ratele suicidare variază de la peste 25 la 100.000 locuitori în Scandinavia, Elveţia, Germania, Austria, ţările est-europene şi Japonia, până la 10 la 100.000 în Spania, Italia, Irlanda, Egipt, Olanda.
MOLDOVA
În Republica Moldova în anul 2014 au fost înregistrate 581 de cazuri de suicid, inclusiv populația în vârsta pensionară 117 cazuri, în 2013 – 576 cazuri, inclusiv populația în vârsta pensionară 98 de cazuri, pe când la copiii cu vârsta de până la 17 ani: 15 cazuri în 2014 și respectiv 13 cazuri în 2013.
Mai mult de 90 % din toate cazurile de sinucidere sunt asociate cu tulburările mintale (în special depresia şi consecinţele cauzate de consumul de alcool şi de substanţe narcotice), care sunt un factor major de risc pentru suicid în Europa și America de Nord, iar în țările din Asia joacă un rol important și impulsivitatea. Suicidul este consecinţa unui complex de factori socio-culturali şi are un risc mai mare de apariţie în timpul perioadelor de criză socio-economică, familială sau individuală (de exemplu, pierderea unei persoane dragi, şomajul, divorţul, abandonurile, dezmembrarea familiei).
În plus, dacă persoanele se confruntă cu un conflict, dezastru, violență, abuz, deces al apropiaților sau pierderea lor și în caz de izolare, comportamentul lor se asociază adesea puternic cu elementul suicidal.
Rata sinuciderilor este sporită în rândul grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu discriminarea, cum ar fi refugiații și emigranții, prizonierii.
Diferenţe de vârstă
Un comportament suicidal poate apărea la orice vârstă. Frecvenţa acestuia creşte brusc din copilărie, până la finalul adolescenţei şi începutul vârstei adulte. Rata suicidului este ridicată la adulţii de vârstă mijlocie sau peste, valorile cele mai ridicate înregistrându-se la persoanele de peste 75 de ani. Vârstnicii sunt mai predispuşi la intenţii suicidale şi utilizează metode mai letale decât tinerii; de asemenea, au şanse mai reduse de a supravieţui consecinţelor fizice ale unei tentative.
Diferenţe pe sexe
În medie, în aproape toate statele globului, rata suicidului pe sexe este de trei ori mai mare la bărbaţi decât la femei. Totodată, tentativele tind să fie de două-trei ori mai frecvente la femei, deşi diferenţele dintre sexe s-au redus în ultimii ani. Explicaţia disproporţiilor rezidă în utilizarea de către bărbaţi a unor metode cu letalitate mai mare, agresivitatea şi hotărârea mai accentuată a bărbaţilor de a-și pune capăt zilelor.
Riscul de suicid
În timp ce legătura dintre tulburările psihice și de suicid (în special, depresie și consumul de alcool) este bine stabilită în țările cu venituri mari, multe suicide se întâmplă impulsiv în momentele de criză, cum ar fi probleme financiare sau suferind de dureri cronice sau în cazuri de boală gravă.
Aproximativ jumătate din cei cu idee suicidală au fost cândva diagnosticaţi cu o afecţiune psihică, iar până la 90 % din acei ce comit un suicid suferă de cel puţin o afecţiune psihică. Cel mai frecvent este vorba de depresii şi abuzul de substanţe, schizofrenia sau tulburările de personalitate. Alcoolul şi consumul de stupefiante constituie factori importanţi în comiterea suicidului. Evenimentele stresante acţionează adesea ca factori declanșatori pentru persoanele cu dificultăţi de adaptare. Reacţii autoagresive pot apărea după conflicte în familie sau interpersonale, probleme judiciare, financiare sau la locul de muncă. Perioadele de criză economică şi şomaj determină o creştere importantă a ratei suicidului, prin vulnerabilitatea socială sporită. Reacţia de doliu este unul din principalele motive de suicid la persoanele vulnerabile. De asemenea, afecţiunile somatice grave, precum cancerul sau infecţia HIV, cresc riscul de suicid. Stresul și traumele copilăriei sunt un risc suicidal crescut în viaţa adultă.
Factori protectori
Dintre factorii psihologici, sunt capacitatea de a face faţă evenimentelor stresante de viaţă, încrederea în sine, autocontrolul şi comportamentul adaptiv. Factorii sociali şi culturali sunt reprezentaţi de integrarea socială şi religioasă, relaţiile bune cu prietenii, colegii şi vecinii, accesul la sprijin de specialitate şi la îngrijire medicală, dacă este necesar.
Un regim de viaţă sănătos, cu alimentaţie corectă, echilibrul somnului, activitatea fizică, abandonarea fumatului şi consumului de droguri se asociază cu un risc suicidal redus.
Metode de sinucidere
Se estimează că aproximativ 30 % din sinucideri la nivel mondial sunt cauzate de pesticide – auto-otrăvire, dintre care cele mai multe apar în zonele agricole rurale din țările cu venituri mici și medii. Alte metode comune de sinucidere sunt strangularea prin spânzurare și aplicarea armelor de foc.
Cunoașterea metodelor cel mai frecvent utilizate de sinucidere este importantă pentru elaborarea strategiilor eficiente de prevenire, cum ar fi restricționarea accesului la mijloacele de sinucidere.
Prevenirea și controlul suicidului
Suicidul poate fi prevenit prin direcționarea dezvoltării unor acţiuni, programe de prevenire şi a unor strategii naţionale de prevenire pentru a îmbunătăţi sănătatea mintală şi pentru a reduce numărul de decese prin sinucidere.
Există o serie de măsuri care pot fi luate atât în rândul populației, cât și la nivel individual, pentru a preveni sinuciderea și tentativele de suicid. Acestea includ:
* Reducerea accesului la mijloacele de suicid (de exemplu, pesticide, arme de foc, anumite medicamente);
* Raportarea mesajelor mass-media într-un mod responsabil;
* Aplicarea unor politici de reducere a consumului nociv de alcool;
* Identificarea timpurie, tratamentul și îngrijirea persoanelor cu tulburări psihice în cazuri de utilizare de substanțe, de dureri cronice și acute, și stres emoțional;
* Formarea lucrătorilor în domeniul sănătății specializați în evaluarea și gestionarea comportamentului suicidal;
* Îngrijirea de persoanele care au încercat să se sinucidă și acordarea sprijinului comunitar;
* Este necesară activitatea continuă de cercetare a comportamentului suicidal şi a tentativelor de suicid, prin abordarea atât a factorilor de risc, cât şi a celor protectori;
* Dezvoltarea şi implementarea la nivelul comunităţilor a campaniilor de conştientizare şi prevenire a comportamentului suicidal, incluzând dovezile existente privind factorii de risc şi pe cei protectivi;
* Concentrarea eforturilor nu doar în sensul reducerii factorilor de risc, ci şi în cel al consolidării factorilor protectori, mai ales în copilărie şi adolescenţă;
* Instruirea specialiștilor pentru o mai bună înţelegere a dovezilor privind factorii de risc şi cei protectori asociaţi cu comportamentul suicidal;
* Sunt necesare administrarea mai largă a tratamentelor dovedite eficiente în diverse afecţiuni, dar şi creşterea aderenţei pacienţilor la acestea; acordarea priorității cercetării privind eficacitatea tratamentelor ce vizează reducerea riscului de suicid şi de leziuni autoprovocate;
* Asigurarea disponibilității resurselor de sănătate mintală, reducând barierele care fac dificil accesul la îngrijirile de specialitate;
* Diseminarea dovezilor obţinute prin cercetare privind prevenţia suicidului: în mediul politic, la toate nivelurile decizionale – internaţional, naţional şi local;
* Reducerea stigmatizării şi promovarea principiilor corecte privind sănătatea mintală – în mediul populaţiei în ansamblu, dar şi în rândul profesioniştilor din sănătate;
* Asigurarea de fonduri pentru cercetarea şi prevenţia suicidului;
* Convingerea guvernelor pentru a dezvolta strategii de prevenţie a suicidului şi asigurarea implementării acelora dintre ele care s-au dovedit a fi salvatoare de vieţi.
Fenomenul suicidal în societate prezintă o problemă complexă și, prin urmare, eforturile de prevenire a sinuciderii necesită coordonarea și colaborarea intersectorială, inclusiv a sectorului sănătății și altor sectoare, cum ar fi cel al educației, muncii, agriculturii, de afaceri, justiției, de drept, apărare, politică și mass-media. Aceste eforturi trebuie să fie cuprinzătoare și integrate ca o abordare unică, care să genereze un impact pozitiv asupra unei probleme atât de complexe, precum este suicidul.
Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului în Republica Moldova
Proiect „Copii cu Viitor – un Viitor pentru Copii”
Pentru prima dată Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului a fost organizată în anul 2012 sub genericul „Tu nu eşti singur!”, iniţiativa a venit din partea Liubei Ceban, care a sensibilizat mai multe ONG-uri, cluburi şi instituţii de stat, inclusiv orchestra prezidenţială, MAI, şi prima doamna – Margarita Timofti.
Locul desfăşurării a fost – Scuarul Teatrului de Operă. Evenimentul a avut loc duminică, şi echipa Caritas activ s-a implicat în acest eveniment.
E de menţionat un fapt, că în prima jumătate anului 2012 numărul tinerilor care au comis suicidul a fost egală cu cea de 12 luni ai 2011. Deci situaţia creată a fost alarmantă.
În anul 2013, iarăşi cu suportul societăţii civile Altruism a organizat ziua de 10 septembrie în parcul Catedralei. Deja caracterul evenimentului a fost mai mult meditativ şi scopul a fost unul mai profund – de a aprecia valoarea vieţii. În acelaşi an Caritas Moldova a început să formalizeze acţiunile cu scopul de prevenire a suicidului. În perioada toamna 2013 – primăvara 2014 un concept de proiect a fost elaborat împreună cu partenerii noştri din Caritas Viena şi locali – Diaconia, Regina Pacis şi Altruism. Proiectul a fost aplicat spre finanţare de către Agenţia Austria pentru Dezvoltare, dar a fost supusă revizuirii. Proiectul a fost lansat în luna octombrie sub denumirea: „Copii cu Viitor – un Viitor pentru Copii”, care este susţinut financiar de către ADC şi Caritas Austria (Caritas Viena).
În proiect sunt implicaţi 4 parteneri locali: Caritas Moldova, Regina Pacis, Diaconia şi Altruism, dintre care primele trei organizează „Cluburile Tinerilor” în 14 localităţi rurale din republică în raioanele Floreşti, Orhei, Cahul şi Cantemir. Asociaţia Altruism oferă servicii de consiliere online şi linia verde – www.pentruviata.md
În cadrul proiectului au fost organizate traininguri pentru persoane din localităţile-ţintă cu scopul de a face o introduce în problema suicidului, au fost formaţi animatori din rîndul profesorilor din şcoli, au fost instruiţi psihologi şi persoane de încredere.
Pe lîngă activităţile „Clubului Tinerilor” (pentru care a fost elaborat un ghid „Viaţa este un dar”, în fiecare localitate se organizează tabăra de vara, care adună peste o sută de copii. Prin aceste activităţi copii într-un mod non-formal se familiarizează cu ei însuşi, cu cele mai eficiente metode de comunicare, despre valorile vieţii şi provocările ei, despre viitorul său şi participarea activă în viaţa societăţii. Anul viitor va fi organizat concurs de mini-granturi, în care copii vor fi încurajați să vină cu propuneri pentru a îmbunătăţi viaţa lor, de a crea condiţii mai bune şi de a încuraja pe ceilalţi membrii comunităţii să fie mai sensibili la nevoile copiilor.
